ARO a fost singura masina cu adevarat romaneasca

Auto Romania, pe scurt ARO, si-a inceput activitatea in 1957 ca descendenta a unei fabrici de hirtie care, mobilizata in timpul razboiului, a inceput sa produca elice de avion si echipamente pentru IAR. Primele automobile produse sint cunoscute sub denumirea de IMS. Dupa aparitia marcii ARO, masinile produse la Cimpulung erau destinate indeosebi exportului (90% inainte de 1989). Au fost produse peste 360.000 de vehicole, distribuite in 110 tari. Dupa 1990 intreprinderea a cunoscut scenariul comun marilor uzine comuniste etichetate drept mastodonti, cu acumulari de datorii si ritm redus de dezvoltare tehnologica, primind facilitati si supravietuind in mare parte datorita comenzilor venite de la institutiile centrale. Sub presiunea pietei, a fost dezvoltat un nou model de ARO, „Spartana“, si a fost inceputa productia unor modele cu motoare Dacia, Renault, Ford sau Toyota, in functie de [continuare]

A sasea integrare europeana a Romaniei

Nicu Ilie

Intre alte modele de antropologie urbana, unul dintre cele mai generoase ca putere de explicatie si de analiza a civilizatiilor este cel al oraselor-stat in care “cetatea” (in sens mai intai propriu, azi figurat) genereaza un hinterland rural si chiar urban caruia ii serveste ca standard institutional, sursa de tehnologie si pattern social. Conform modelului, Parisul si Ninive, Londra si Babilonul pot fi explicate unitar in cadrul unor analize structurale sau pragmaticiste iar tipurile de stat generate de aceste “cetati” devin ipostaze ale unor structuri etatiste fabricate si depozitate intr-un oras central. Gradul de centralism prezinta astfel o fixatie, o constanta, in topos si o evolutie libera, o variabila, in cronos, reliefate intr-o categoremata extrem de simpla, redusa practic la doar doua categorii: centru-de-putere si centru-de-prestigiu, functiile de baza ale cetatii. Sigur, atunci cand categoremata e redusa, sincategoremata e generoasa si axele de analiza clasice (economic, social, juridic, politic, religios, cultural, lingvistic etc.) devin sincategorii perfect subscrise modelului.
Frumusetea acestuia (care, desigur, nu poate exclude sau eclipsa alte modele, nici macar pe cele hegeliene) este ca e un concept federalizabil, analiza categoriala putand fi aplicata atat unui summum holist al civilizatiilor, cat si unor civilizatii specifice, unor state specifice si se preteaza chiar si unei analize regionale.
O asemenea analiza holista aplicata structurilor statale din Romania duce la concluzia ca acestea au fost continuu in procese de integrare europeana. Asimiland si Dacia antica acestei analize, ca structura statala cu topos comun, putem vorbi despre a sasea provocare, a sasea integrare europeana a Romaniei, [+]