Biserica CRETULESCU (Bucuresti)

• BISERICA CRETULESCU
  Calea Victoriei 47, Bucuresti

Considerata a fi unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectura ale orasului de la sfârsitul perioadei brâncovenesti, biserica a fost construita prin grija marelului logofat Iordache Cretulescu si a sotiei sale Safta, in anii (1720-1722).

Constructia are un plan trilobat, purtând deasupra naosului o turla zvelta iar deasupra pronaosului, clopotnita. Ambele sunt inzestrate cu ferestre inguste si lungi accentuând tendinta de verticalitate a monumentului, ceea ce se realizeaza prin plastica decorativa a fatadelor. Acestea sunt impartite in doua registre, cel inferior fiind ornat cu panouri dreptunghiulare iar cel superior cu arcaturi duble, prelungi.
        Intrarea in biserica se face printr-un pridvor deschis, sprijinit pe coloane inalte de piatra intre care se deschid arcade simple in plin centru.
        Exteriorul bisericii a fost tencuit la origine dar, cu ocazia restaurarii efectuate in anii 1935-1936, sub ingrijirea arhitectului St. Bals, el a ramas in caramida aparenta. Pictura din pridvor este cea originara, dar cea din interior apartine lui Gh. Tattarescu, fiind realizata in anii 1859-1860.

Sfinxul din Bucegi - construit la inceputurile lumii, descoperit de oameni in 1900

In 1969, aparea, sub semnatura lui Robert Charroux si cu titlul “Le livre du Mysterieux Inconnu”, o carte care a cunoscut o larga circulatie. Pe coperta ei era imaginea unui Sfinx, altul decat legendara figura de piatra a Egiptului. Sfinxul acesta poate fi vazut in Romania, in Muntii Carpati, mai exact in masivul Bucegi. Cu un an inainte, in 1968, arheologul peruan Daniel Ruzo realizase un incitant film documentar, dupa ce calatorise in cateva dintre locurile in care existau si asemenea sfincsi si alte stanci cu forme ciudate, megaliti cum li se spune in general, despre care emisese ipoteza ca ar fi fost nu opera naturii, nu infaptuirile lui Dumnezeu, ci sculpturi facute de oameni cu anumite scopuri - fie pentru a lasa semne speciale urmasilor lor, fie pentru a simboliza anumite ritualuri. “Carpatii - afirma atunci Daniel Ruzo - sunt intr-o regiune a lumii in care se situa centrul european al celei mai vechi culturi cunoscute in ziua de azi”. Exista un Sfinx banatean, “de la Toplet”, undeva, pe un mal al raului Cerna, exista un altul in Muntii Bucegi, exista un Sfinx al Bratocei in Muntii Ciucas, in zona Carpatilor de Curbura, pe valea raului Teleajen.

Aceste stanci, intruchipand chipuri enigmatice, au aprins mai intai imaginatia ciobanilor care si-au manat pana sus, pe pasunile alpine, turmele de oi, vrajindu-i deopotriva pe drumetii care, oprindu-se sa admire frumusetea muntilor, au incercat de fiecare data sa descifreze, precum o facem adesea si cu norii, asemanari ale pietrei cu fapturile ce traiesc pe pamant. Fiindca acesti megaliti, pe care ii poti intalni in toti muntii Romaniei, au nu numai infatisari de sfincsi, dar si de pasari, de animale, de mosi si de babe, de diavoli ori de apostoli.

Informatii generale: Protectia copilului in Romania

Pentru Guvernul României, a garanta şi a respecta drepturile copiilor, pe care le plasează într-o zonă de interes special reprezintă o prioritate naţională. Stă martor deplin în acest sens Strategia guvernamentală în domeniul protecţiei copilului aflat în dificultate (2001-2004). Adoptarea ei a fost determinată de faptul că printre cei aproape şase milioane de copii ai României se numără şi unii care sunt defavorizaţi iar protecţia lor eficientă impune o abordare sistematică. 
Pornind de la premisa politică majoră a continuării şi aprofundării reformei în domeniu, prin valorificarea experienţei şi a rezultatelor pozitive obţinute până în prezent, noua strategie reprezintă o revizuire şi o îmbunătăţire a strategiei anterioare. Ea propune un cadru de acţiune coerent, rolul central revenind Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), stabileşte cadrul instituţional prin care ANDPCA coordonează acţiunea ministerelor şi altor structuri guvernamentale cu responsabilităţi în domeniul protecţiei sociale, familiale şi de educaţie, conferind un rol esenţial administraţiei locale şi societăţii civile.